Pagini de istorie – Universitatea Radio cu Grigore Antipa, Tudor Arghezi, Nichifor Crainic, Mircea Eliade, Octavian Goga, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Constantin Noica, Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu, Mircea Vulcănescu şi mulţi alţii.

Posted by
|
Inaugurată la 1 martie 1930, emisiunea Universitatea Radio a reprezentat o tribună pentru elita intelectualităţii româneşti.
andra-mitia-dumitru-alexandru-lancuzov

100 de conferinţe despre români.

Universitatea Radio a apărut într-o perioadă când adevăratele universităţi treceau printr-un moment de criză, această emisiune aducând cu sine un suflu inovator care lipsea şcolilor tradiţionale. Comentând situaţia existentă în învăţământul universitar, eseistul şi filozofulMihai Ralea scria: “Părerile sunt unanime în a constata o decădere simţitoare a învăţământului superior. „Profesorii se selectează adesea după criterii politice, iar în unele părţi se pare că s-a inaugurat un nepotism papal, catedrele fiind ereditare. „Concursurile se ţin rar. Profesorii sunt absenteişti, fără interes pentru catedră, astfel că a trebuit o aspră modificare a legii ca să fie chemaţi la datorie. „Studenţii, deşi în număr superior celor mai mari centre universitare occidentale, sunt, în genere, slab pregătiţi. „Unii dintre ei, ajunşi în ultimii ani, n-au încă nici noţiunile din liceu”. Tribună a intelectualităţii româneşti Adevărată tribună a intelectualităţii româneşti interbelice,Universitatea Radio a reprezentat o mare provocare atât pentru ascultători, care aveau posibilitatea de a lua contact cu elita intelectualităţii, dar şi pentru respectivii moderatori care s-au văzut nevoiţi să-şi adapteze stilul şi tematica conferinţelor astfel încât ele să fie pe înţelesul tuturor receptorilor, care se încadrau în diferite categorii sociale şi care aveau un grad diferit de pregătire, de la analfabeţi până la intelectuali. Scopul conferenţiarilor nu era prin urmare unul material, ci din contră, ei urmăreau îndeplinirea unor idealuri, pentru că “fără să se didactizeze sau să se ruralizeze, un post de radio trebuie să stea în slujba celor mulţi şi să le  împărtăşească pe această cale neaşteptată şi trainică, din darurile culturii, potrivit cu înţelegerea şi trebuinţele lor permanente”. În şedinţa Consiliului de Administraţie din 26 februarie 1930 s-a luat decizia înfiinţării unei emisiuni de conferinţe sub genericul „Universitatea Radio” şi tot atunci a devenit obligatorie depunerea anticipată a textelor care urmau a fi prezentate la microfon. Programul tematic al prelegerilor urma să fie stabilit tot de Consiliul de Administraţie pentru ca ulterior să se formeze un comitet special de coordonare format din D. Gusti, V. Vâlcovici, G. I. Siseşti şi Tudor Vianu.
D. Gusti Tudor Vianu
Inaugurată la 1 martie 1930, Universitatea Radio a devenit astfel o modalitate de contact a publicului larg şi mai ales a acelora care aveau un acces mai redus la cultura scrisă, cu proza, poezia, teatrul, dar şi cu geografia, istoria, muzica, folclorul şi alte domenii ştiinţifice. Radioului i se datorează aşadar apariţia unui mare număr de lucrări literare, de volume de memorialistică şi publicistică, fără de care peisajul culturii româneşti ar fi fost indiscutabil mai sărac. “Radioul e presă şi carte, teatru şi muzică, amvon şi catedră. Fără să aibă resursele închise în carte, e o scenă nouă, o tribună nouă care, economisind instituţii şi oameni, dă acţiunii de cultură, pretutindeni, un caracter permanent”. Printre personalităţile care au avut o contribuţie esenţială la dezvolotarea patrimoniului cultural românesc şi care s-au aflat în faţa microfonului Universităţii Radio într-o colaborare permanentă îi putem enumera pe Grigore Antipa, Tudor Arghezi, Dan Botta, Nichifor Crainic, Petru Cormanescu, Mircea Eliade, Gala Galaction, Constantin C. Giurescu, Octavian Goga, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Constantin Noica, Petre P. Panaitescu, Ovidiu Papadima, Cezar Petrescu, Ioan Petrovici, Ion Pillat, Sextil Puşcariu, Constantin Rădulescu-Motru, Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu, Mircea Vulcănescu, Radu Vulpe şi mulţi alţii. Audio: http://www.trilulilu.ro/colectie/autografe-sonore-1/tudor-arghezi-de-ce-cuvinte-potrivite-1?offset=72#_=_
 Tudor Arghezi  Constantin C. Giurescu  Nicolae Iorga
Program şi tematică Universitatea Radio a fost o emisiune zilnică reprezentând conferinţe care abordau teme cât se poate de variate. Mai multe detalii despre noua emisiune se pot afla din prelegerea lui Dimitrie Gusti, preşedintele Consiliului de Administraţie, intitulată “Menirea radiofoniei româneşti”. Astfel,  “…în fiecare zi, între orele 7 şi 8 seara, se vor emite 2 – 3 comunicări de câte 20 – 30 de minute. „Aceste comunicări ori conferinţe se vor ţine după un plan de mai înainte şi bine stabilit, şi anume în fiecare zi, de la orele 7 la 8, seara va fi consacrată unui domeniu special al culturii. Iată care vor fi aceste materii. „Ora de la 7 la 8 de luni va fi consacrată ştiinţei în general; marţi – literaturii, limbii şi folclorului; miercuri – ştiinţei sociale, lato sensu (adică chestiunilor economice, agrare, financiare, sociale, juridice) şi politicii; joi – muzicii şi folclorului muzical şi artei; vineri – filozofiei şi vieţii religioase; sâmbătă – istoriei, geografiei şi turismului, iar duminica – educaţiei, sănătăţii şi culturii poporului… Prin această activitate, radiofonia românească devine, între 7 – 8, o universitate specială, pe care cred că am putea-o numi Universitatea Radio” Prezentarea în fiecare zi a două sau chiar trei conferinţe, durata lor relativ scurtă (20-30 de minute), tematica foarte variată şi atragătoare, ca de altfel şi continuitatea problematică au eliminat automat factorul plictiseală, care ar fi putut fi un obstacol în calea unei receptări reuşite. Dacă s-ar fi ţinut o singură conferinţă de o oră, emisiunea ar fi devenit cu siguranţă monotonă, ascultătorii s-ar fi plictisit şi programul nu şi-ar fi atins ţelul. Printre cele şapte materii culturale repartizate în cele şapte zile ale saptămânii nu se urmarea însă „un enciclopedism superficial, apanajul semiculturii vanitoase şi prezumţioase, ci tocmai contrariul: trezirea conştiinţei pentru o concepţie de viaţă personală şi naţională”. Unul dintre meritele acestei emisiuni a fost faptul că a reuşit mereu să se adapteze la realitaţile zilei. În vara anului 1930 când se pune problema realizării unor emisiuni speciale, relaxate, estivale, Universitatea Radio ia numele de Universitatea Radio de Vară, în cadrul căreia se prezentau conferinţe cu o tematică adecvată, în special despre turism, munte, mare, călătorii celebre. Noi schimbări apar în structura emisiunii din  1933 abordându-se noi teme: agricultura şi zootehnie duminca, viaţa şi tehnica luni, literatura şi cultura populară marţi, politica economică şi socială miercuri, filozofie şi religie joi şi artă teatru şi muzică vineri. Odată cu instaurarea regimului comunist, în programul radio au loc transformări ale conţinutului de emisie. Emisiunea Universitatea Radio trece în umbră pentru o perioada, până în anul 1963, când în raţiunile jurnalismului ştiinţific aceasta este corelată cu problemele de producţie din acele timpuri. Ea începe să se redifuzeze în luna ianuarie a anului 1963, şi abordează 4 domenii ale tehnicii moderne: metalurgie, chimie, energetică şi electronică industraială. Emisiunea poartă în această perioadă denumirea de „Universitatea Tehnică Radio” şi se difuza de trei ori pe saptamană, la ora 18:00. La sfârşitul lunii începe să fie difuzată şi în format tv, la Televiziunea Română, din 31 ianuarie. 30 de ani mai târziu, în anul 1993 Emisiunea „Universitatea Radio” revine în schema de programe România-Actualităţi, în data de 4 octombrie ora 21.00, după următorul program: – marţi – prelegeri privind „originea şi evoluţia vieţii”; – miercuri – prelegeri pe teme literare; – joi – conferinţe pe teme de management; – vineri – prelegeri legate de vechi centre culturale româneşti realizate prin exploatarea fondului arhivistic al Radio-ului. Documentele din material aparţin Arhivei Radio.

V-ar mai putea interesa si:

Sari la bara de unelte

Da mai departe

Bun venit pe Bindiribli! Alege sectiunea dorita din lista de mai jos