Ștefania Mărăcineanu (n. 18 iunie 1882, București; d. 15 august 1944) a fost o chimistă și fiziciană română de renume internațional, care a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială și procedeul de declanșare artificială a ploii.[1][2][3][4]
Ștefania Mărăcineanu s-a născut în București, la 18 iunie 1882. Se știu foarte puține detalii despre viața ei timpurie, cu excepția faptului că a avut o copilărie nefericită, despre care ea nu a vrut să vorbească. A studiat la Liceul Elena Doamna din București și apoi a urmat cursurile Facultății de Științe Fizico-Chimice, pe care a absolvit-o în 1910. A activat o perioada ca profesoara la Școala Centrală din București, o școală publică de fete.
Începând din 1922, cu ajutorul unei burse, Ștefania Mărăcineanu a urmat cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris. În 1924 și-a susținut lucrarea de doctorat cu titlul Recherches sur la constante du polonium et sur la pénétration des substances radioactives dans les métaux la Universitate Sorbonne din Paris pentru care a primit calificativul Tres Honorable.Cu o scurtă întrerupere, rămâne în continuare șase ani la Paris pentru a studia efectul radiației solare asupra substanțelor radioactive. Pe când studia radioactivitatea poloniului, Ștefania Mărăcineanu a observat că timpul de înjumătățire al poloniului pare să depindă de materialul pe care este depozitată proba de poloniu. Explicația dată de ea acestui fenomen a fost că particulele alfa emise de poloniu ar transforma materialul substratului într-un element radioactiv.
În 1930 s-a întors în România și a devenit colaboratoare a profesorului Dimitrie Bungențianu la Universitatea din București, reușind să creeze cu mijloace proprii primul Laborator de Radioactivitate din România. Cu ajutorul profesorilor Bungențianu și Nicolae Vasilescu-Karpen experimentează o metodă de declanșare a ploilor artificiale prin dispersarea de săruri radioactive în nori.
În 1935, Premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit lui Frédéric Joliot-Curie și Irène Joliot-Curie pentru descoperirea radioactivității artificiale. Ștefania Mărăcineanu a exprimat consternarea ei pentru faptul că Irene Joliot-Curie folosise o mare parte din observațiile sale de lucru referitoare la radioactivitatea artificială, fără să menționeze aceasta. Mărăcineanu a susținut public că a descoperit radioactivitatea artificială în timpul anilor ei de cercetare din Paris.
A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1937
Savanta s-a îmbolnăvit de cancer, cauzat de iradieri și a murit la data de 15 august 1944.
Ștefania Mărăcineanu a studiat legătura dintre radioactivitate și ploi, iar mai târziu relația dintre cutremure și precipitații. Ea s-a lansat și în alte ipoteze controversate, cum ar fi influența razelor de soare sau chiar a apei de ploaie asupra radioactivității.[6] Ipoteza că razele de soare ar putea induce radioactivitate artificială a fost dezbătută îndelung în comunitatea științifică de atunci, atât în Franța, cât și în Germania și Anglia. Se pare că disputa a fost destul de aprinsă și a contribuit la izolarea Ștefaniei Mărăcineanu de grupul de la laboratorul Curie
ROMFILATELIA, o institutie plina de surprize. Maria Tanase sau Edith Piaf? Stefania Maracineanu circula prin lume cu fotografia Mariei Curie. Un scandal cu valente internationale care impune o mare curatenie la OSIM, Romfilatelia si Ministerul pentru Societatea Informationala :
Prin luna mai, un cititor pasionat de istorie al Roncea.Ro si Ziaristi Online, mai atent chiar decat noi la observarea intregii vieti cotidiene nationale, ne-a atras atentia asupra unei nerozii: vrand sa omagieze “Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale” (!), Romfilatelia a gafat nepermis, printr-o emisiune postala care o reprezinta pe savanta romanca Stefania Maracineanu cu figura polonezei Marie Curie. Practic, in aprilie a.c., Romfilatelia a emis o marca postala in care este onorata si marea noastra fiziciana Stefania Maracineanu, neonorata cu un Premiu Nobel, desi ea este de fapt autoarea descoperirii radioactivitatii artificiale, inca din 1924. Premiul Nobel pentru aceeasi descoperire (!) a fost luat in 1935 de Irène Joliot-Curie, fiica lui Pierre Curie si a Mariei Curie, in laboratoarele careia lucrase, la Paris, romanca noastra nedreptatita, care a mai realizat si prima ploaie artificiala din lume, in 1931. Nedreptatita atunci, nedreptatita si acum, de data aceasta de o institutie a statului roman, respectiv Romfilatelia, autoarea neroziei in cauza, si anume a prezentarii la nivel international a Stefaniei Maracineanu (foto Art-zone.ro aici) prin fotografia… Mariei Curie (foto Nobelprize.org aici), pe marca postala consacrata.
Am solicitat atunci, in mai, un raspuns oficial de la Posta Romana, tinand cont ca este vorba de o marca postala iar Posta Romana este acționar unic la Romfilatelia – societatea specializată în editarea și comercializarea mărcilor poștale românești.
Sesizarea mea a fost foarte simpla:
“Lucrez la un articol privind o problema a Romfilatelia. V-o sesizez si Dvs pentru ca trebuie remediata si chiar va intreb: cum va fi remediata?
Pe 26 aprilie, Romfilatelia a emis o emisiune cu timbre dedicate femeilor si inventicii, de Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale (!).
http://www.romfilatelia.ro/
Romanca reprezentata in aceasta emisiune, Stefania Maracineanu, nu este Stefania Maracineanu ci… Marie Curie!”. Si prezentam dovezile izbitoare.
Din pacate acest raspuns n-a venit. Dupa vreo doua luni am repetat solicitarea. Degeaba. Atunci m-am indreptat spre faptasi, desi banuiam dinainte ce raspuns voi primi. Intre timp, dupa cum aflu chiar azi, si o revista specializata in filatelie – Philatelica.ro, cinste ei! – a sesizat Ministerul pentru Societatea Informationala.
Intorcandu-ne la faptasi, pana si anuntul oficial de pe site-ul Romfilatelia in privinta marcii dedicate Stefaniei Maracineanu sufera de lacune grave. Dincolo de ridicolul ca aceasta emisiune de marci este introdusa cu ocazia “Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale” (26 aprilie), proprietate incalcata chiar de Romfilatelia prin atribuirea unui alte fotografii savantei noastre, imagine care are drepturile ei de autor, in explicatia “stiintifica” a societatii de stat Romfilatelia se afirma in cazul neatribuirii Premiului Nobel ca “reparaţia morală a fost făcută în 1934 de către fiica Mariei Curie într-un articol publicat în „News Wiener Journal” în care afirma cu tărie că „domnişoara Mărăcineanu a anunţat în 1924 descoperirea radioactivităţii artificiale””. Cu tarie, fara tarie, cum putea fi o reparatie morala un rand dintr-un articol (prezentat fara citarea sursei exacte) aparut intr-un ziar din 1934, cand Premiul Nobel a fost oferit Irinei Curie in… 1935?!
Ignoranta si chiar prostia angajatilor Romfilatelia este asezonata cu un tupeu pe masura, dupa cum veti putea citi singuri mai jos. Ca sa sintetizez: in ciuda tuturor evidentelor ca fotografia prezentata pe emisiunea postala ce ar reprezenta-o pe savanta Stefania Maracineanu este, de fapt, Marie Curie, directoarea Romfilatelia, Cristina Popescu (in atentia ANI – fara declaratie de avere si interese la vedere, pe site-ul oficial), emite catre Ministerul pentru Societatea Informationala un raspuns abracadabrant, plin de rautati nejustificate la adresa autorului sesizarii din Philatelica.ro, profesorul iesean Florin Patapie Raicu, presedinte al Societatii Filatelice “Moldova”, in care “madama timbrelor” sustine sus si tare ca fotografia Mariei Curie o reprezinta pe Stefania Maracineanu si ca ea n-a gresit cu nimic si ţaca – ţaca, ca o ţaţa, il ameteste de cap pe Dan Nica, ministrul comunicatiilor, sustinand in incheiere ca realitatea frapanta este “o speculatie”.
Chiar astazi, Romfilatelia ne anunta, fara a ne oferi insa si o imagine (aceeasi lipsa de profesionalism), ca a “introdus în circulație o emisiune de mărci poștale, dedicată aniversării unui secol de la nașterea Mariei Tănase”. Mi-e si frica sa o caut: o fi Maria Tanase sau Edith Piaf?
Concluzionez: Romfilatelia, Posta Romana si Ministerul Societatii Informationale au o problema. Mai mare chiar decat Cristina Popescu. Si aceasta se numeste neprofesionalismul cras care strabate intreaga noastra societate, de la nivelele cele mai marunte – care au permis acest fals (ziaristi grabiti dupa care s-au luat functionari si mai grabiti) – pana la conducatori de institutii ale statului roman. De fapt, aceasta este expresia generala a prostiei si ticalosiei instaurate in Romania, dupa 1989, pana la cel mai inalt nivel. Cum sa arate sefii unor institutii ale fostului stat roman cand credinta presedintelui Romaniei soptita infatuat la ureche filosofului-sef al tarii este ca “scoala romaneasca naste tampiti”?! Da, poate fi adevarat acest lucru, cu rezerva unui “si” de rigoare, dar grav este ca ei ajung si presedinti. Pestele de la cap se-mpute.
Prezint mai jos articolul elegant si edificator al profesorului Florin Patapie-Raicu, publicat atat de Stampland.net cat si de Philatelica.ro, numarul din martie-aprilie a.c. (Pag 50), tradus si in limba engleza pentru editia din mai-iunie 2013 (Pag 27), cat si raspunsul halucinant al directoarei Cristina Popescu. No (more) comments.
Transfer de personalitate prin Romfilatelia
Cu puțin timp înainte de punerea în circulaţie la 26 aprilie 2013 a emisiunii de mărci poştale dedicate celebrării Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, un prieten filatelist din Bucuresti, dl. general de brigadă (ret.) Alexandru Mateescu (un pasionat maximafilist) m-a contactat pentru a-i oferi eventuale informații suplimentare referitoare la activitatea fizicienei Ștefania Mărăcineanu, imortalizată pe marca de 1 leu (Fig. 1) din respectiva serie.
Deoarece – fără excepție – Romfilatelia păstrează un ciudat secret de tip embargo informațional asupra oricărei noi emisiuni până în ziua punerii sale în circulație, filateliștii sunt obligați să apeleze la alte surse pentru a afla care sunt imaginile mărcilor componente. Am căutat pe adresa site-ului www.timisoaraexpress.ro (indicată de prietenul bucureștean) și am găsit descrierea emisiunii în discuție alături de imaginile celor trei timbre. Deși imaginile nu aveau o rezoluție grozavă, am rămas siderat din prima secundă după ce am văzut că treaba nu era deloc în regulă cu persoana prezentată pe marca poștală de 1 leu, aceasta nefiind fiziciana română Stefania Mărăcineanu, ci chimista poloneză, stabilită în Franța, Marie Skłodowska-Curie!
Cei de la Romfilatelia au făcut o gafă imensă, luând fără discernământ niște informații false de pe internet în ceea ce privește imaginea prezentată (preluată și transmisă eronat în timp, din autor în autor și din site în site) ca fiind a româncei Ștefania Mărăcineanu. Pentru a mă convinge pe deplin că nu sunt eu cel care face vreo confuzie și că știu bine ceea ce am adunat în memorie de-a lungul vieții – ca fizician și ca filatelist cunoscător în domeniul tematicilor tehnico-științifice – am intrat pe diverse site-uri pentru a mă autoverifica; ultimul site care m-a convins pe deplin de gafa monumentală (în acest caz chiar o continuare a unui fel de blestem) din partea documentaliștilor de la Romfilatelia (așa se autodenumesc ei, nu documentariști cum aș zice eu) a fost de la Nobel Museum, unde putem găsi imaginea din Fig. 2, cu Marie Curie, la o rezoluție excelentă.
Dacă mergem și mai departe cu căutarea, pe site-ul Arhivelor Institutului Smithsonian ori pe site-ul oficial al Organizației Premiului Nobel, vom găsi o fotografie a Mariei Curie din profil, având aceeași coafură și purtând aceeași rochie inconfundabilă ca în imaginea din Fig. 1, dovadă a faptului că savanta a participat (probabil la cererea Fundației Nobel) la ceea ce astăzi se numește un casting – e adevărat, unul mai mic, așa ca pentru o faimoasă savantă și nu unul… extins ca pentru o efemeră starletă TV din zilele noastre!
Din păcate, eminenta noastră fiziciană Ștefania Mărăcineanu (de la care ne-a rămas o singură fotografie, și aceea doar una tip pașaport) a fost văduvită de un meritat Premiu Nobel, iar actuala așteptată marcă poștală românească – dorită a fi o mică reparație morală, pusă încă de acum 2-3 ani în planul de emisiuni al Romfilateliei și tot amânată – va trebui să fie retrasă din circulație împreună cu FDC-ul și cu întregul poștal Cod 003/2013 (având marca fixă identică cu cea adezivă în discuție), printre altele pentru a nu declanșa vreun anume tip de conflict cu Polonia sau cu Franța.
Poate însă, cum se zice pe la noi, tot răul va fi spre bine pentru că – în mica lume a colecționarilor – o greșeală filatelică recunoscută devine mai faimoasă decât un timbru corect.
Iași, 25 aprilie 2013
Florin Patapie-Raicu
Si acum raspunsul comunistoid al cucoanei Cristina Popescu “stapana tibrelor”, fost referent de specialitate la Intreprinderea de Comert Exterior a Securitatii (ICE “Dunarea”) in perioada 1985-1989, care platea din bugetul Romfilatelia, cu 75 de euro pe ora, casa de avocatura “Sova, Ratiu si Asociatii”, fara a avea nici un proces, despre care aflam din Cancan (cum altfel?) ca: locuieste in “Cartierul Francez”, ce se vrea de fite de lux, si isi construieste o proprietate de mii de metri patrati la Snagov, ca isi aranjeaza ploile la Romfilatelia prin intermediul unui consilier de la Curtea de Conturi, ca foloseste masina de serviciu cu sofer cu tot in interese personale, ca are preferinte pentru blana de vizon si bijuteriile cu briliante Tennis Bracelet, etc, etc, etc. Mai adaug ca “Academia Catavencu”, fostul cuib-mama de subkaghebisti subdezvoltati mintal, avanseaza “informatia” ca actuala directoare ar fi lucrat dupa ’90 in subordinea lui Traian Ciceo (pe care boanghenii de la KKtavencu l-au urat inca de dinainte de a aparea pe piata scursura lor publicistica). Chiar daca ar fi asa, aceasta nu o absolva de nimic incriminand in acelasi timp, dupa cum isi doresc dezinformatorii nostri de profesie, un mare specialist antitero ca generalul Ciceo (intelegand prin terorism si atacurile agentilor de presa ungro-bolsevici).
Sursa: Roncea.Ro - http://roncea.ro/2013/09/25/romfilatelia-o-institutie-plina-de-surprize-maria-tanase-sau-edith-piaf-stefania-maracineanu-circula-prin-lume-cu-fotografia-mariei-curie-un-scandal-cu-valente-internationale-care-impune-o-mare-cu/
Da mai departe