Interviu Eugene Al Pann – Artist Patriot care a reusit singur in viata!

Miscarea Oamenilor Visatori discutand cu Eugene al Pann despre credinta, viata, arta, Romania, patriotism, manipulare, sistem: Eugene Al Pann – Despre sistem,credinta,Romania de bindiribli Până ce picturile sale să aibă succes în România, artistul a plecat în America, unde a lucrat ca zidar, desenator de mobilă, antreprenor în imobiliare. Eugen Al Pann pictează acum sub un concept pe care l-a creat, realismul socialist – capitalist. Ideea s-a conturat în America, acolo unde are mai multe expoziţii. Primii invitaţi sorbeau deja din cupele de şampanie, plimbându-se agale printre tablouri şi inima lui Eugen Al. Pann bătea cu putere. Era prima lui expoziţie şi, sub aparenta lui destindere, se ascundea de fapt o temere, o nelinişte grozavă. Căuta mai ales privirile lor şi încerca să ghicească adevărul printre cuvinte şi felicitări. „Bravo, Eugen, felicitări, excelente lucrările!”, „Vai, dar sunt chiar minunate picturile. Felicitări!”, aprecierile curgeau aşa cum se spărgeau bulele de şampanie. Evenimentul se desfăşura pe strada Aviatorilor la numărul 86, în ceea ce devenise prima galerie privată de artă din Bucureşti. Îi aparţinea tânărului pictor în blugi, fiul scriitorului Petre Anghel, Eugen Al. Pann. Îşi luase pseudonimul de la bunicul lui din partea tatălui, sârb de origine. „Nimeni nu mi-ar fi spus, «Bă, eşti un tâmpit!»” Până în această seară, nicio lucrare de-a lui nu fusese agăţată de pereţii galeriei. Erau expuse lucrările unor pictori basarabeni, Eugen avea o pasiune pentru pictura basarabeană, cu influenţele ei ruseşti. Până în seara asta, el fusese mai mult un negustor de artă, deşi acasă picta mult. Dar nu îşi scotea lucrările din atelier. Încerca, experimenta, combina culori, aborda teme, dar rezultatul final nu îi dădea satisfacţie. „Priveam tabloul şi vedeam clar influenţele altor pictori. Îmi spuneam, chestia asta clar nu e mea, nu îmi aparţine. Mă opream în zidul ăsta. Simţeam că nu îmi găsesc drumul”, spune Eugen, la 20 de ani distanţă de acel moment. Apoi s-a gândit că poate cele 25 de lucrări, care înfăţişau cerşetori, pe care îi pictase mergând pe străzile Bucureştiului şi privind, şi „furând” siluete din revistele „Playboy”, poate acestea erau doar ale lui şi merită expuse. Era multă lume în seara aceea, veniseră din curiozitate, spune Eugen, sau poate pentru că îl cunoşteau nu puteau să lipsească. „Mă simţeam inconfortabil. Îmi era teamă că cei de acolo, din bun-simţ, nu îmi vor spune în faţă «bă, eşti un tâmpit!»” Apoi, tot în seara aceea, mulţi au pus următoarea întrebare: „Şi unde ai făcut Facultatea de Artă?” Asta l-a iritat, l-a frustrat, pentru că nu înţelegea relevanţa. Voia să le răspundă, „Nicăieri, pentru că la Facultatea de Artă erau doar cinci locuri şi vreo 30 de pile când am dat eu. Aşa c-am făcut Filologia.” În seara aceea îşi imaginase traseul lui ulterior: încă vreo câteva expoziţii, alte felicitări, zâmbete şi complezenţe, timpul care trecea, şi el rămânând probabil în acelaşi punct. Nu asta îşi dorea de la el vroia să evolueze. Peste două luni de la seara vernisajului primei lui expoziţii, Eugen Al. Pann pleca să-şi caute drumul artistic în America. Grafică, gravură, cioburi pictate Sursa: adevarul.ro/cultura/istorie/aventurile-artistice-eugen-al-pann-1_50b9feb87c42d5a663aea333/index.html De asemenea,il mai puteti asculta vorbind despre vise,arta si viata in acest interviu acordat Miscarii Oamenilor Visatori de catre trei aristi plastici de marca: -Eugene Al Pann -Adela Edu -Prof. Dorel Zaica
(part 1-) Vis a Vis de Vis – Adela Edu – Eugene… de bindiribli
(part 2-) Vis a Vis de Vis – Adela Edu – Eugene… de bindiribli

„I love Ro”

„Copilaria lui Base”