• Ivan’s Childhood – Web – Buy DVD (1962)
• Andrei Rublev- Part 1 – Part 2 – Buy DVD (1966)
• Solaris – Part 1 – Part 2 – Buy DVD (1972)
• The Mirror  – Web – Buy DVD (1975)
• Stalker – Part 1 – Part 2 – Buy DVD (1979)
• Nostalghia – Part 1 – Part 2 – Part 3 – Buy DVD (1983)
• Three Student Films by Tarkovsky – Web
  • The Killers, 1956
  • There Will Be No Leave Today, 1958
  • The Steamroller and the Violin, 1960

De mentionat – in momentul vizionarii pe canalul youtube, verificati jos la butonul de „CC” subtitrarea. Va recomandam si articolul – “Stalker” de Tarkovsky – Fotografii din timpul filmarilor

Andreï Arsenievitch Tarkovski  este un regizor rus nascut la 04.04.1932 la  Iourievets (Rusia)  raionul Ivanovo  pe Volga  si mort in 28 decembtie  1986 la  Paris din cauza unui cancer pulmonar Fiul poetului Arseni Tarkovski, a studiat muzica , pictura , sculptura , araba si a terminat muncind ca geolog in Siberia . In 1956  , singur, intra la VGIK (  Institutul central de cinematografie al URSS ), la Moscova . A facut 4 ani la clasa lui Mikhaïl Romm despre care a spus :  “ acest profesor m-a invatat sa fiu eu insumi “  . Atunci a realizat primele lui  scurt metraje  : Ubiitsy (1958) — bazata pe o povestire  a lui  Ernest Hemingway.·  Kontsentrat (1958) . ·  Segodnya uvolneniya ne budet  (1959) Toate tradau o puternica influenta a neorealismului italian In 1960, realizeaza filmul :  Katok i skripka (1960) Compresorul si vioara , acesta fiind filmul  de  licenta . Primul sau lumg metraj  (  Copilaria lui Ivan  ) 1962  , l-a impus atentiei publicului si criticii luand “Leul de aur “  la Venetia . Mereu suparat pe  cenzura  care-i judeca filmele neconforme cu principiile  si  cerintele artei nationale sovietice , a trebuit sa intre de nenumarete ori  la montaj pentru ca cel de-al doilea lung metraj al sau sa –si poata face aparitia :  (Andrei Rubliov )1966 . A fost expediat  abia la ora 4 dimineata in ultima zi a festivalului de la Cannes , din ordinul expres al autoritatilor sovietice pentru a evita eventuala nominalizare si premiere ,  si a fost vizionat partial –pentru a salva aparentele – Filmul a fost interzis in URSS  pana in 1971 Andréi Tarkovski  a considerat  acest film ca cel mai bun exemplu pentru a arata  lumii care este adevaratul rol si responsabilitate a artistului  in societate ,dandu-se exemplu pe el insusi , ca cineast , care nu avea de ce sa fie obligat sa perfectioneze pentru a arata “minunatiile “politicii sovietice . Cu toate ca nu detinea controlul asupra destinului final al filmelor sale, Andréi Tarkovski, a continuat sa filmeze . Urmatorul lui film  , Solaris (1972), fu curand aclamat in tarile comuniste si a fost considerat replica  sovietica a   filmului american  2001: Odiseea Spatiala , regizat de   Stanley Kubrick,  cu toate ca  Tarkovski  mereu a afirmat ca el nu vazuse filmul . De asemeni in cartea sa postuma  “Timpul eternizat “  si in propriul sau testament  din cadrul documentarului   Tempo di viaggio, Andréi Tarkovski  a considerat Solaris ca fiind filmul cel mai putin  elaborat . Fara indoiala  pentru un artist ca  Tarkovski  sa lucrezi in URSS  insemna sa-ti limitezi imaginatia si creativitatea  . Urmatorul lui  film  (Oglinda ) 1974 prezenta o impletire a unor  episoade din copilaria sa  si a unor poeme ale tatalui , din cauza acestui film in 1975  , a carui premiera a avut loc  in acel an ,  Tarkovski a avut probleme cu autoritatile si putin a lipsit sa nu-l coste libertatea La   filmul (Calauza ) ,  a trebuit sa reia  din nou  filmarile cu o reducere substantiala de fonduri  , dupa  ce un accident de laborator a distrus prima pelicula. Nostalgia (1983) a fost filmat in Italia  si a fost ultimul film realizat sub vigilenta cenzurii sovietice , Anul urmator satul de hartuielile la care era supus pleaca impreuna cu sotia in Suedia si  aici cu ajutorul colaboratorilor  obisnuiti ai regizorului suedez  Ingmar Bergman realizeaza ultimul sau film. (Sacrificiul ) . Acest film a primit 4 premii la Cannes dar regizorul foarte bolnav nu a putut ridica premiile,acestea i-au fost immanate fiului sau  Andriushka ,  care a fost primit cu aplauze ce nu au contenit minute in sir . Andréi Tarkovski, s-a stins din viata  la varsta de  54 ani  departe de tara sa natala , la cateva luni de la terminarea filmului sau Sacrificiul ( 29 decembrie  1986 la  París.) si a fost inmormantat  intr-un cimitir pentru emigrantii rusi  in  Sainte-Geneviève-des-Bois,  din  Île-de-France. Prietenul sau  Sergei Parayanov  a filmat in  1992  filmul “Ultima primavara “ care relata despre pietenia dintre el si Tarkovski. A fost considerat cel mai mare regizor rus dupa    Serghéi Eisenstein, Vorbind despre filmul  “ Copilaria lui Ivan “  Ingmar Bergman,  spunea  : “ Este un adevarat miracol . M-am simtit extrem de miscat cand am descoperit  ca tot ceea ce doream  mereu sa povestesc , dar nu stiam cum  sa o fac   , era in acest film  “ Opera sa  este considerate ca una dintre cele mai originale ale cinematografiei secolului XX , Andreï Tarkovski fiind mereu considerat de critici  ca un maestru al celei de-a 7 arte  , egal fiind cu  Ingmar Bergman, Luis Bunuel, Akira Kurosawa, Kenji Mizoguchi, Robert Bresson, Michelangelo Antonioni  sau Federico Fellini . Viata  civila: A fost casatorit  prima oara cu actrita de comedie  Irma Raush  de care a divortat  in  1970. In acelasi an  s-a casatorit cu  Larissa Kizilova (nascuta  Ergokina) care a fost asistenta sa de productie  la  Andrei Roubliov. Premii: 1962 : Leul de aur la Festivalul de la Venetia pentru “Copilaria lui Ivan  „1969 : Prix FIPRESCI de la Critique Internationale au Festival de Cannes pentru  Andrei Rubliov1972 : Grand Prix Spécial du Jury et Prix FIPRESCI de la Critique Internationale au Festival de Cannes pentru Solaris1980 : Prix Luchino Visconti et Prix du Jury Œcuménique au Festival de Cannes pour Calauza1983 : Grand Prix du Cinéma de Création (ex æquo cu  Robert Bresson pentru  L’Argent), Prix FIPRESCI de la Critique Internationale et Prix du Jury Œcuménique au Festival de Cannes pentru Nostalghia 1986 : Grand Prix du Jury, Prix FIPRESCI de la Critique Internationale si  Prix du Jury Œcuménique au Festival de Cannes pentru  Sacrificiul 1986 : BAFTA  celui mai bun film strain  pentru  Sacrificiul