Cum sa aduci ploaia : Ritualul Paparudă

Posted by
|
300px-Paparuda-1905Obiceiul traditional romanesc: Paparuda reprezinta denumirea cea mai raspandita a ritului magic de „provocare a ploilor aducatoare de belsug”, practicat pe timp de seceta, si ocupa un loc distinct intre obiceiurile agrare in desfasurarea carora apa joaca un rol de prim ordin. Pe langa forma romaneasca, Paparuda (papaluga, paparuga, papalugara, peperuia, pipiruda, babaluda, matahula, papalunga, babaruta, babaruga, dodoloaie),  si cea aromana, Pirpiruna, este inatalnita forma bulgara Perperuda (obicei bulgar in timp de seceta) si, totodata, se gasesc consemnate, dialectal, formele sarbo-croate Perperuna, Perepuna, Peperuna si slavonul prporuse. Descrisa mai intai de Dimitrie Cantemir, in Descriptio Moldaviae, ea a fost inregistrata mai ales incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea, asadar dupa un secol si jumatate de la prima ei atestare la noi. Paparuda a fost atestata in toate provinciile tarii noastre, exceptie facand Bucovina si Maramuresul. Ea apare si la romanii din Banatul jugoslav si la cei din Ungaria, precum si in toata Moldova. Dupa cum apare in descrierea facuta de Cantemir, in spatiul sud-est european, inclusiv la romani, forma initiala a fost practicata de copii, dintre care o fata aflata la varsta puritatii rituale indeplinea rolul principal. Toate celelalte forme, in care alaiul cuprinde si persoane ce au depasit conditia puritatii rituale sau cele al caror protagonist principal este de sex masculin sunt ulterioare sau degradate (in special cele practicate de tigani si care anunta de altfel din timp disparitia iminenta a obiceiului) sau forme contaminate cu elemente apartinatoare altor obiceiuri, rituri si practici populare. Paparuda este, la origine, o straveche creatie mitica ce imbina in continutul ei elemente magice si religioase, si ea nu poate fi confundata cu acele „rituri marunte contra secetei”. De pilda, dezlegarea ploii „cu toporul”, „cu trei lacate pe care le incuie mereu si le descuie in apa”, „cu un bat de alun cu care s-a scos o broasca din gura unui sarpe” etc. Vrajile acestea, cu radacini in preistorie, au fost intalnite atat la popoarele europene civilizate, cat si la triburile inapoiate din Africa, si sunt foarte interesante, dar nu pot fi confundate cu obiceiul nostru. paparuda 2 Asemenea Caloianului, Sangeorzului si Dragaicei, Paparuda a fost la origine un rit de etapa, care se oficia la data fixa. Cat priveste data la care avea loc aceasta, parerile specialistilor sunt foarte diferite; mai frecvent apare a treia joi dupa Pasti, dar, alaturi de aceasta apare si prima si a patra, a cincea si chiar a noua joi dupa Pasti. Faptul nu ne surprinde daca avem in vedere ca, pe langa schimbarile pe care le-a suferit calendarul oficial in cursul timpului, insasi data la care cade sarbatoarea Pastelui variaza de la un an la altul, cu diferente ce ajung pana la patru-cinci saptamani.Avem de-a face cu o manifestare de magie publica si colectiva, si anume cu o magie prin analogie, pornind de la principiul, intalnit in mentalitatea arhaica, conform caruia imitarea ploii era suficienta pentru producerea ei. Prin Oltenia, in drumul ei de-a lungul satului, protagonista obiceiului se straduia sa stropeasca cu apa mai cu seama femeile insarcinate. Prin Hunedoara protagonista purta uneori cu ea o cruce din cimitir, care se arunca apoi pe apa. Paparuda reprezenta o zeitate, de vreme ce in calendarul popular i s-a consacrat o zi anumita asemenea sfintilor: „ziua de Paparuda”, care e „o zi sfanta”, in care, ca si in celelalte sarbatori, nu se lucra. Ca personaj sfant ea aparea sub urmatoarele nume: „o sfanta care diriguieste ploile”,”un sfant diriguitor al ploilor”, „zeita ploilor”, „datatoarea de ploaie”, sau „o femeie care umbla cu ploile”. paparuda 3Drept dovada in acest sens stau unele din formulele de invocatie prezente in cantecul Paparudei: „Paparuda, ruda / Vino de ne uda”, „Paparuda, Paparuda / Sai in sus si sai in jos, / Sai in sus ca norii / Si dezleaga ploili” sau „si descuie ploile” sau „Sparge norii”, „urneste norii” sau „Die papadie / Spune-i ploii ca sa vie” etc. Paparuda prezinta asemanari si cu alte obiceiuri, cum sunt colindatul, Calusul. Ca si in cazul acestora, alaiul colinda pe ulitele satului, oprindu-se in fata tuturor gospodariilor si intrind chiar in curtile acestora, dupa ce uneori se cerea permisiunea gazdei. Se credea, ca si in cazul colindatului si Calusului ca „la casa la care vor merge ele [paparudele] ii va merge bine in acel an, iar la care nu, ii va merge rau”. Paparudele primeau daruri, asemenea colindatorilor, intre care oua, ca si in obiceiul Sangeorzul. Uneori darurile erau cerute prin insusi textul poetic, ca si in cazul colindelor: „S-o olcuta noua, / Da-ne, nana, noua”, (Bihor), „C-o galeata noua, / C-o mana de oua” (Harghita) sau „Babaluga! / Doua oaua / Si-o placinta / S-on tier de carne fripta” (Campia Transilvaniei). Ca si in colinde, in incheierea desfasurarii obiceiului se exprimau urari: „Stapana sa traiasca, / Sa le stapaneasca! (Oltenia, Muntenia), „Ce-i in casa sa traiasca, / Ce-i afara izvorasca” (Oltenia).

download.asp-file=univeur-warehouse-images-Paparuda

Ritualul, având o dată tradițională fixă (marți în a treia săptămână post-pascală, dar și ori de câte ori e secetă prelungită, în iunie și iulie), este magic, aparținând tipologiei cultelor agrare și cu totul deosebit de vrăjile practicate de cărămidari și solomonari pentru legarea sau dezlegarea ploii: în timp de secetă, tinere fete execută Jocul Paparudelor, ca figurante ale unui dans rudimentar, în fuste simbolice de frunzare; concomitent, femeile din sat le stropesc cu găleți de apă. Uneori e o singură Paparudă – o figurantă sub zece ani: „În vremea verii, când semănăturile sunt primejduite de secetă, oamenii de la țară îmbracă o copilă mai mică de 10 ani cu o camașă făcută din frunze de copaci și buruieni. Toate celelalte copile o urmează și se duc jucând și cântând prin împrejurimi; iar oriunde sosesc, babele au obiceiul de le toarnă apa rece în cap. Cântecul pe care-l cântă este alcătuit cam așa: Papalugo, suie-te la cer, deschide-i porțile, trimite de acolo ploaia aici, ca să crească bine secara, graul, meiul și altele!” 082ccafdebbc   Sensul mistic al ritualului: Nuditatea Paparudei e menită sa evoce puritatea genuină a naturii însuflețite, gata de a fi fecundată (Glia de către Cer, prin mijlocirea spermei cerești – ploaia).[13] Mircea Eliade explică nuditatea paparudelor recurgând la omologarea actului agricol cu cel sexual, omologare bine-cunoscută în istoria religiilor:
„Semințele sunt îngropate în pământ – pământul este închipuit ca o mare matrice, în care rodesc tot felul de germeni. Pămîntul devine, așadar, el însuși femeie. Gestul semănătorului capătă semnificații oculte; este un gest generator, și plugul (la început, un simplu par ascuțit) devine emblemă falică. Dar pământul rămâne neroditor fără ploaie; femeia telurică trebuie fecundată prin furtuna cerească. Iar ploaia -amănuntul acesta a fost observat din cele dintâi timpuri- este în strânsă legătură cu Luna și ritmurile lunare. Ritmuri care stăpânesc nenumărate niveluri cosmice: mările și ploile, creșterea vegetalelor, femeia. Luna „unifică”, „totalizează” niveluri cosmice aparent deosebite: apele, ploile, viața vegetală, femeia etc. Este de la sine înțeles deci că într-o societate agricolă, în care soarta omului stă atât de strâns legată de ploaie, femeia are în puterea ei secretele vieții și ale morții. Participând singură la magia Lunii, ea singură poate conjura ploaia, căci virtuțile acvatice numai ea le înțelege. De aceea, în toate ritualurile agricole de aducere a ploii iau parte exclusiv femeile (paparudele etc.). În fața secetei care amenință, nuditatea rituală a femeii are o valoare magică: paprudele goale atrag pe marele bărbat sideral.[14]
(cantecul acesta imi aminteste de : „Gargarita-rita” sau „Melc-melc-codobelc”) Surse : Crestin-Ortodox- http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/paparuda-96513.html Wikipedia- http://ro.wikipedia.org/wiki/Paparud%C4%83

61465116_photo155

Va recomandam sa cititi si : 

Obiceiuri Traditionale Romanesti

http://bindiribli.ro/2013/07/21/obiceiuri-traditionale-romanesti/

Românii traiau 200 de ani acum cateva secole ! http://bindiribli.ro/2013/07/17/romanii-traiau-200-de-ani-acum-cateva-secole/ Derinkuyu, cel mai mare oras subteran din Turcia locuit de crestini http://bindiribli.ro/2013/07/14/derinkuyu-orasul-subteran/ Usturoiul – Cel mai bun antibiotic natural http://bindiribli.ro/2013/06/26/usturoiul-cel-mai-bun-antibiotic-natural/ Pustnicii muntilor din Romania: Un exemplu pentru toata lumea-Traire in Adevar Ortodox http://bindiribli.ro/2013/06/24/pustnicii-muntilor-din-romania-un-exemplu-pentru-toata-lumea-traire-in-adevar-ortodox/ Henri Coandă : Omul ar putea calatori spre stele cu propria sa energie http://bindiribli.ro/2013/06/20/henri-coanda-omul-ar-putea-calatori-spre-stele-cu-propria-sa-energie/ Eliade de vorba cu Blaga despre spatiul mioritic si omul universal romanesc http://bindiribli.ro/2013/06/14/eliade-de-vorba-cu-blaga-despre-spatiul-mioritic-si-omul-universal-romanesc/

Sari la bara de unelte

Da mai departe

Bun venit pe Bindiribli! Alege sectiunea dorita din lista de mai jos