Catre: Primaria orasului Timisoara Consiliul Local al orasului Timisoara Stimate Domnule Primar Nicolae Robu, Domnule Vice-Primar Dan Diaconu, Stimati Membri ai Consiliului Local,
Am aflat din presa dar si de pe Facebook de recenta luare de pozitie a conferentiarului Robert Doron Reisz de la Universitatea de Vest impotriva filosofului si fostului detinut politic Petre Tutea. Scrisoarea sa catre Consiliului Local, prin care contesta initiativa Dvs de a atribui numele lui Petre Tutea unei strazi din Timisoara, innobiland astfel orasul de pe Bega cu un simbol al genialitatii romanesti, a fost precedata pe Facebook de asertiunea sa potrivit careia marele roman este “un propagandist legionar, clamat in mod fals si stupid ca fiind filosof”. Un adulator de-al lui il completeaza (captura foto mai jos): “Nu era mare lucru Tutea. Românii au avut filozofi de șuetă, Noica, Țuțea, și eseiști. Ajunge”.
Acelasi Reisz aprecia intr-un “manifest contra cultului genialitatii”, publicat “in exclusivitate” de Dilema dlui Plesu, ca Eminescu, “Romanul Absolut”, dupa cum l-a denumit Petre Tutea, evoca imaginea “creatorului vag paranoid şi asocial” (via ActiveNews).
Cum noi nu ne putem ridica la inaltimea celui garantat de celebrul V. I. Tismaneanu ca fiind de o inalta “constiinta morala”, bursier al Fundatiei aceluiasi domn Andrei Plesu, recte Colegiul Noua Europa, vrem doar sa rugam onoratul Consiliu Local al orasului Timisoara sa aiba in vedere si opiniile unor romani fata de Petre Tutea.
Respectiv:
Mircea Eliade, intr-o scrisoare inedita catre Petre Tutea: “Fenomenul spiritual Petre Țuțea – un geniu, omul cel mai adnotat din România”
“Inutil să-ți spun câte scrisori ți-am adresat în conversațiile nesfârșite cu Nina și Giza, conversații în care geniul și dragostea ta erau prezente cu toate dimensiunile, mirările și extazele lor. Știi că ești omul cel mai adnotat din România. Dar îmi place să cred că niciodată nu te-ai îndoit de frenezia, minuțiozitatea și inteligența cu care te-am comentat, editat, adnotat și prefațat eu. La noi în casă, alături de problema mântuirii și destinul neamului românesc, alături de Camoens și credința în normele meditareniene, există, tot atât de viu și de fecund, fenomenul spiritual Petre Țuțea.” (Scrisoare datata 26 decembrie 1941)
Emil Cioran: “Un geniu al vremurilor noastre; daca ar fi trait la Paris, ar fi avut astazi o reputatie mondiala”
“Ca si tine, ii pastrez lui Petrica aceeasi admiratie. Ce om extraordinar! Cu verva sa fara pereche, daca ar fi trait la Paris, ar fi avut astazi o reputatie mondiala. Vorbesc adesea despre el ca despre un geniu al vremurilor noastre sau, mai degraba, ca despre singurul spirit genial pe care mi-a fost dat sa-l intalnesc in viata mea”. (Scrisoare catre Bucur Tincu, aprilie 1974)
“Asa cum ti-am scris ultima data, admiratia mea pentru Petrica a ramas intacta de-a lungul anilor. Ce geniu fulgurant! Imi amintesc de cateva dintre formularile sale ca si cum le-as fi auzit ieri. Am cunoscut multe spirite remarcabile dintre care unele erau cu totul de prima mana; nu am intalnit in nici un caz o inteligenta atat de inandescenta ca a sa”. (Scrisoare catre Bucur Tincu, mai 1974)
Parintele Justin Parvu despre Petre Tutea: “Nu am cunoscut în tot Aiudul om mai chinuit şi mai torturat decât Petre Ţuţea”
Gasiti si alte marturii ale colegilor sai de suferinta pe portalul Marturisitorii.Ro, unde se afla si scrisoarea integrala si olografa a lui Mircea Eliade, probabil considerat de conferentiarul Robert Doron Reisz tot “un propagandist legionar, clamat in mod fals si stupid ca fiind filosof”. Aveti grija, sa nu va ceara sa schimbati si numele Pietei Mircea Eliade!
In incheiere nu-mi pot stapani impartasirea mirarii personale, constatand faptul ca unii intelectuali din Romania – adevarati “filosofi fara opera” ca Gabriel Liiceanu si Andrei Plesu -, care au stiut sa profite de imaginea si scrierile filosofului Petre Tutea, inclusiv sau mai ales financiar, in anii ‘ 90, astazi, cand acesta este atacat de un pupil de-al lor, sunt mai preocupati de apararea unei plagiatoare cronice ca Andreea Pora decat de memoria celui care le-a ingrosat buzunarele si conturile si… obrazurile.
Cu deosebita consideratie,
Victor Roncea, jurnalist
Presedinte-fondator Asociatia Civic Media
28 Ianuarie 2014
Multumiri: ZiuaDeVest, FrontPress, NapocaNews, Dan Tanasa
Ultimii adversari ai lui Petre Tutea. Un universitar din Timisoara, fost bursier al fundatiei lui Plesu, acuza: “Tutea a fost un nomenclaturist… legionar!”
Un grup de profesori ai Universitatii de Vest au lansat o scrisoare de protest ca urmare a propunerii inaintate de viceprimarul liberal al Timisoarei, Dan Diaconu, ca strada “Fara nume” sa fie redenumita “Petre Tutea”. Condusi de profesorul universitar Robert Reisz, universitarii timisoreni considera ca Petre Tutea poarta vina de a fi fost membru al “nomenclaturii legionare” cu “pozitie de decizie în guvernarea legionară” de 4 (patru) luni.
Important ganditor crestin contemporan, Petre Tutea a fost retinut de catre autoritatile comuniste in 1948 si a ramas in arest (abuziv, fara nicio condamnare) timp de cinci ani. La mai putin de trei ani dupa eliberarea sa, Tutea este arestat din nou, de acesta data sub acuzatia de “uneltire contra ordinii sociale” in ziua (premonitorie, poate) de 22 decembrie 1956. In ’57 este condamnat la 10 ani de inchisoare pentru ca apoi, dupa doar doi ani de temnita, sa fie victima unui nou proces politic, in urma caruia este condamnat la 18 ani de munca silnica. Isi petrece urmatorii 8 ani in mai multe puscarii comuniste, dintre care amintim Jilava, Bucuresti, Ocnele Mari si Aiud.
Ei bine, in ciuda gandirii eminamente crestine si – in consecinta – anticomuniste, dincolo de anii lungi de temnita grea, Petre Tutea nu este, ne zic universitarii tutelati de Robert Reisz, un simbol apt pentru Timisoara. Orasul revolutiei anticomuniste nu poate permite ca o strada a capitalei Banatului sa poarte numele unui “nomenclaturist legionar”, sustine fostul bursiei al Colegiului Noua Europa, fundatia patronata de Andrei Plesu.
Adevarul istoric
Statisticianul Reisz, sufletul epistolei anti-Tutea, vorbeste despre Petre Tutea si rolul sau in timpul guvernarii legionare. “Membru al nomenclaturii legionare, având poziții de decizie în guvernarea legionară“, decide universitarul, ignorand cateva aspecte istorice edificatoare, teoretic relevante pentru un cadru didactic de la Facultatea de Stiinte Politice, Filosofie si Stiintele Comunicarii.
Petre Tutea si-a inceput cariera guvernamentala in 1933 (ca referent in Ministerul Comertului si Industriei), iar in cursul aceluiasi an pleaca la Berlin ca atasat la Legatia Economica Romana. Se intoarce la minister, Ministerul Economiei Nationale, de aceasta data, in 1936 (in timpul guvernului liberal condus de Gh. Tatarascu) si conduce Biroul de publicații economice și propagandă. Anul 1940, ante-legionar, il gaseste la Ministerul Comertului Exterior, in functia de sef de sectie.
Cea mai importanta functie publica detinuta de Petre Tutea in timpul guvernarii legionare (ca, de altfel, oricand altcandva in timpul carierei sale) a fost de director in Ministerul Economiei Nationale. Pentru mai putin de patru luni, caci, dupa proclamarea statului national-legionar (6 septembrie 1940) Tutea va prelua initial functia de sef serviciu si, abia ulterior, director in cadrul Ministerul Economiei Nationale, pana la finalului anului fiind deja instalat in postul de sef de sectie la Ministerul de Razboi. Desigur, nu pe o filiera politica: Tutea a ramas in functie pana in 1944, in conditiile in care, dupa ianuarie 1941 toti legionarii au fost eliminati din aparatul de stat, iar majoritatea liderilor ramasi in tara au fost arestati.
Mai mult decat atat, dupa arestarea maresalului Antonescu in 1944, Petre Tutea este numit director de studii in cadrul Ministerului Economiei Nationale, functie pe care o detine pana in 1948 (deci, inclusiv in timpul guvernului Petru Groza) cand este arestat.
O confuzie terminologica jenanta
Dincolo de simpatiile politice personale, activitatea profesionala a ganditorului Petre Tutea nu a stat sub auspiciile apartenentei politice. Ne-o spune chiar filosoful, intrebat cum isi manifesta optiunile politice in timpul carierei sale guvernamentale: “Am fost inalt functionar de stat si ne erau interzise apartenentele politice. Dar am fost de dreapta”. Logic – dar si istoric sau politologic – lucrurile sunt foarte simple: In conditiile in care “nomenclatura” defineste totalitatea posturilor de conducere în organele de partid și de stat sau grupurile sociale cu prerogative excepționale în regimurile totalitare, Petre Tutea nu poate fi incadrat astfel. In primul rand, niciuna dintre functiile detinute nu a fost obtinuta pe o filiera politica. In al doilea rand, niciuna dintre functiile detinute nu poate fi asociata unui regim anume. O scurta trecere in revista a istoriei guvernelor inter si postbelice ne prezinta o realitate surprinzatoare pentru distinsii profesori de la Facultatea de Stiinte Politice din Timisoara: Tutea a ocupat posturi similare (intodeauna ca functionar public) in variate ministere din guverne liberale, taraniste, de uniune nationala, national-legionare, antonesciene si, culmea, comuniste.
Iata doar cateva aspecte demne de luat in calcul (poate pentru o viitoare erata) de catre profesorul Reisz, cel care intre 1999 si 2000 obtinea o bursa de cercetare de la Colegiul Noua Europa condus de filosoful Andrei Plesu. O bursa care nu viza – pare-se – cercetarea istoriei recente. Sau stapanirea macar unor termeni “de specialitate”.
Sursa: Expres Magazin via Ziaristi Online
Nota red: Tovarasul Robert Reisz este unul dintre “garantatii” amartaloiului lui Basescu, succesorul lui Brucan si al propriului tata, V. I. Tismaneanu. Notam si facatura transferarii terminologiei comuniste catre alte regimuri si timpuri. Ne intrebam, fireste: pare ce-o fi fost tatal lui Reisz pe vremea adevaratei nomenclaturi, cea bolsevic-comunista, din care au facut parte familiile Plesu si Tismaneanu?
Amintim si alte atacuri de acelasi tip:
– See more at: http://www.ziaristionline.ro/2014/01/27/petre-tutea-haituit-la-timisoara-de-urmasii-tortionarilor-bolsevicilor-din-anii-50-robert-reisz-garantat-de-plesu-si-tismaneanu-cere-ca-tutea-sa-fie-sters-din-memoria-colectiva/#sthash.5JJ83r9E.dpuf
Da mai departe